Mostenirea evreiasca din Bucuresti

Gabriel Petrescu/Shutterstock.com

Incepand cu secolul al XVI-lea, evreii se aduna in jurul Bucurestiului si ajung in perioada interbelica sa fie cea mai numeroasa comunitate minoritara din Bucuresti. Povestea evreilor de pe teritoriul Bucurestiului a prins contur dupa Unirea Principatelor, cand s-a produs o migratie masiva din partea Moldovei catre sudul tarii.

Evreii odata ajunsi in Bucuresti s-au asezat cu precadere in cartierul Vacaresti, un cartier sarac din capitala tarii. Aici, majoritatea evreilor se ocupau cu comertul ambulant sau mestesuguri. Spiritul intreprinzator al evreilor i-a facut usor de remarcat si au patruns treptat in zonele mai populare dedicate comertului din Bucuresti precum Gabroveni si Lipscani. Majoritatea celor care nu se ocupau cu comertul erau cizmari, tapiteri sau frizeri. Principalele locuri in care evreii activau ca si comercianti erau Hala de vechituri de la Vacaresti si Taica Lazar. In ambele locuri evreii reprezentau majoritatea comerciantilor, dar si a clientilor.

Din cauza situatiei financiare precare, casele construite erau lipite una de cealalta, stramte, in care se inghesuiau un numar impresionant de membri. Chiar si asa, din randul evreilor saraci se ridicau cativa care reusisera sa devina proprietari ai unor magazine in locurile importante ale orasului si impreuna cu ceilalti membri din comunitate ridica numeroase edificii de importanta culturala si religioasa.

Dupa reducerea considerabila a populatiei din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, comunitatea evreiasca mondiala se muta in statul nou infiintat, Israel, iar foarte multi dintre cei stabiliti in capitala tarii noastre se indreapta catre noua lor casa. In urma lor ramane totusi o mostenire valoroasa pe care multi dintre noi n-am apucat sa o vedem sau trecem uneori pe langa monumente nestiind ce reprezinta de fapt. Iata care sunt cele mai importante monumente istorice si culturale pe care le-au lasat evreii in urma:

1.  Templul Coral

Templul Coral este cel mai cunoscut lacas de cult frecventat de comunitatea evreiasca. Ridicat in anul 1866, templul a fost inspirat din arhitectura unui faimos edificiu din Viena. Desi majoritatea cladirilor ce se gaseau in cartierul evreiesc au fost distruse in perioada comunista, datorita interventiilor comunitatii israeliene cladirea se afla inca in picioare si poate fi admirata pe strada Sfanta Vineri, nr.9.

De-a lungul anilor, constructia initiala a fost modificata, adaugandu-se noi corpuri, unul dintre ele gazduind un muzeu, o arhiva, o biblioteca si o sala de conferinta. Desi pana acum cativa ani nu era permisa vizitarea cladirii decat in timpul slujbelor de catre evrei, de curand acest lucru s-a schimbat. Sinagoga a fost restaurata in anii trecuti si poate fi admirata atat din exterior, cat si din interior de catre orice persoana dornica sa cunoasca cultura evreiasca.

2.  Sinagoga Mare Poloneza

Constructia de pe strada Vasile Adamachi, fosta strada Sinagogii, a fost ridicata in anul 1845 de comunitatea evreiasca poloneza. Numele i se trage de la faptul ca era cel mai mare lacas de cult  evreiesc din tara, acest lucru prevenind cel mai probabil daramarea ei in timpul regimului comunist. Desi a fost ingradita de blocurile comuniste, sinagoga a reusit sa supravietuiasca in secolul trecut datorita numeroaselor lucrari de reabilitare desfasurate de-a lungul anilor. In interiorul sinagogii s-a amenajat in anul 1922, Muzeul Holocaustului sau Muzeul Martirilor Evrei care comemoreaza victimele din perioada interbelica si din perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial.

3.  Templul „Unirea Sfanta”

Nu foarte departe de Sinagoga Mare, a fost ridicat un alt templu de cult mozaic,  Templul „Unirea Sfanta”. Pe strada Mamulari, a fost ridicata in anul 1850, in locul unui templu mai vechi, o noua constructie evreiasca sprijinita financiar de catre breasla croitorilor evrei.

Constructia impunatoare se remarca datorita modelului interesant de pe fatada cladirii. Cu influente clare ale stilului bizantin, templul “Unirea Sfanta” era in vremurile de glorie ale comunitatii evreiesti una dintre cele mai frumoase lacasuri de cult mozaic. A scapat ca prin minune de demolarile executate de comunisti si se afla astfel pe lista monumentelor istorice evreiesti din Bucuresti. Astazi, in interiorul cladirii, poate fi admirat Muzeul Comunitatii Evreiesti.

4.  Sinagoga “Cahal Grande”

Sinagoga “Cahal Grande” era unul dintre cele mai frumoase temple evreiesti din Bucuresti, construita odata cu “valul” de la inceputul secolului al XIX-lea cand mai multe sinagogi au fost ridicate in Cartierul Vacaresti. Ca multe alte cladiri ce reprezentau un adevarat patrimoniu pentru comunitatea evreiasca, sinagoga a fost incendiata in anul 1941, in timpul rebeliunii legionare. Majoritatea cladirilor evreiesti pe care nu le mai zarim astazi pe strazile bucurestene au cazut prada regimului comunist, cutremurului din 1977 sau rebeliunii legionare.

5. Templul Evreiesc „Credinta”

Situat in zona Dudesti, in spatele unui centru comercial ridicat in 1999, templul “Credinta” a fost ridicat pe o perioada indelungata de 10 ani, constructiile incepand in anul 1926. Din cauza demolarilor masive facute pentru a construi bulevardele capitalei care trec pe acolo, majoritatea evreilor s-au mutat din zona Dudesti si acum templul este parasit. Constructia se distinge de toate celelalte din jur datorita ornamentului central ce reprezinta steaua lui David.

Sursa informatii: bucharestunknown.blogspot.ro

Esti in vizita in Capitala si nu stii unde sa stai? HotelGuru.ro iti vine in ajutor cu peste 100 de unitati de cazare. Consulta aici lista cu toate hotelurile, pensiunile si hostelurile din Bucuresti.